Care e țara din Europa în care până și locul de veci ți-l cumperi online!

Când decid să ia calea străinătății, cetățenii moldoveni vin în România sau migrează spre Vest, în căutarea unei vieți cât mai aproape de idealul de “normalitate” al fiecăruia. Totuși, unii dintre ei au ales o țară mult mai aproape de casă: Estonia. Au încercat, le-a plăcut și au rămas. Cu ce i-a convins micul stat din blocul ex-sovietic ca să ajungă să-l considere noua lor casă? Reporterul Andreea Archip a vorbit la Tallinn cu Victor și cu Ion, doi rezidenți moldoveni în Estonia.

• În Estonia poți face online tot, mai puțin să vinzi o casă, să te căsătorești și să divorțezi.
• Peste 2.000 de servicii din Estonia există și online și peste 90% dintre cetățeni le accesează.
• Poți să obții online un permis de pescuit, să cumperi un brad de Crăciun sau un loc de veci în cimitir.
• Singurele cozi la care se stă sunt vara la fructe și la “Noaptea Muzeelor”.
• Statul le plătește tuturor cetățenilor, nu doar șomerilor, cursuri în valoare de 2.000 de euro, care pot fi de învățare a unei limbi străine sau pentru învățarea unei alte meserii.

Sunt câteva sute de cetățeni moldoveni în țara de la țărmul Mării Baltice. Și alte câteva sute, ceva mai multe, de români. Sub 1.000 de oameni care vorbesc aceeași limbă, au aceleași tradiții și care au înființat împreună Asociația Casa Mare. Dar adevărata lor casă devine tot mai mult Estonia, cu ale sale servicii online, gândite pentru binele cetățeanului. Pădurea ține răcoarea ca un balon aerul. E soare totuși. Victor Guzun și Ion Braga, rezidenți de zece ani în Estonia, îmi propun un alt mod de a-mi arăta frumusețile Tallinnului: alergând. Pornim din pădure, trecem pe lângă un lac. Un peisaj domesticit de om și totuși sălbatic. “Eu vin mereu aici cu băiețelul meu. Și îmi place de el că dacă nu ies, cere el. Îi place mult în natură”, îmi explică, din alergare, Victor, care de zece ani locuiește în Estonia. Mai facem vreun kilometru pe lângă o bază sportive, unde accesul este liber pentru toată lumea, și ajungem pe plajă. Ion îmi arată clădirile care au servit Olimpiadei de vară din 1980 de la Moscova, din care unele competiții s-au desfășurat și la Tallin, pe atunci oraș al URSS. Ne oprim pe dig pentru câteva fotografii. Mare și pădure, despărțite de o stradă, o plăcere să locuiești aici.

Natură și digitalizare

Pentru Victor a contat foarte mult să aibă natura aproape. “Eu sunt profesor de geografie de formare, dar am învățat geografia din cărți și aici am avut oportunitatea să o văd așa cum este. Tot timpul mi-au plăcut oamenii, oameni în care eu mă regăsesc, oameni ca mine, într-un fel, sau viceversa, eu sunt ca ei. Eu mă simt acasă aici”, spune Victor. A ajuns în Estonia cu o bursă oferită de Ambasada Finlandei special pentru cetățenii moldoveni, pentru a face cursurile școlii de diplomație de aici. Apoi a fost numit ambasador în Estonia și apoi a decis, de dragul băiețelului, să rămână într-o țară care îți oferă o viață atât de liniștită și de bună. Și Ion a ajuns tot urmând cursurile școlii de diplomație, iar acum lucrează în administrația publică estoniană, la Agenția de ocupare a forței de muncă. A învățat și estoniană, vorbește și rusa, iar etnici ruși sunt destui în Estonia. Și are satisfacția de a lucra în cea mai digitală administrație publică a lumii.

Permis de pescuit online, pe loc

Peste 2.000 de servicii din Estonia există și online și peste 90% dintre cetățeni le accesează. Iar statul le plătește tuturor cetățenilor, nu doar șomerilor, cursuri în valoare de 2.000 de euro, care pot fi de învățare a unei limbi străine sau pentru învățarea unei alte meserii. “Eu ca funcționar am un fel de task să încurajăm serviciile online și le zicem oamenilor că nu e necesar să vină să discutăm, ci putem face totul online. Pentru că are loc o economisire de timp, timpul meu și al lui. Nu mai e necesar ca el să vină câțiva kilometri la agenție și apoi la școală sau la agenție. El economisește timp și îmi eficientizează mie munca”, povestește Ion și îi vine repede în minte un exemplu, ca să arate cât de simplă e relația cu autoritățile: “Acolo jos există niște persoane care pescuiesc. Dacă eu vreau acum să pescuiesc, am o undiță și e destul să iau telefonul, intru pe aplicație, plătesc pentru faptul că o să pescuiesc acum și imediat am permisiunea pentru a pescui”.

Îți comanzi locul de veci online și stai la cozi doar la muzee

“Noi în fiecare an mergem cu prietenii și copiii în pădure, la Crăciun, și tăiem copacul nostru de Crăciun, pentru că sunt zone special destinate pentru asta și online îl plătim, ne localizează prin GPS. Copilul meu când s-a născut imediat a fost înregistrat online”, completează Victor.

“Eu n-am mers niciodată la bancă să achit un serviciu. Și cred că s-ar și mira să mă vadă acolo. Să stai la rând e un mecanism care distruge persoana în interior, să stai la rând, să interacționezi cu cineva, iar lucrul ăsta nu există. Aici poate stai în rând când vrei să cumperi un fruct vara sau la Noaptea Muzeelor. Dar altfel nu ai de ce să stai în rând”, intervine Ion din nou. “Poți să-ți faci comandă și de loc la cimitir tot online, în Estonia. Sau să-ți schimbi rezidența, în alt oraș. Sau pot să-mi deschid o companie în 30 de minute. Și nu sunt vorbe.”

Țara în care îți aparții
Ion povestește o întâmplare. “Odată mi-a expirat certificatul tehnic la mașină și voiam să merg undeva și doamna îmi zicea că nu trebuie să vin nicăieri, totul va fi digital”, spune Victor. Asist la acest ping-pong entuziast de informații. Oamenii care nu stau la coadă niciodată, care au totul la un buton distanță, care n-au mai văzut de ani la față un funcționar și care își văd de viață. “Aici, în țara asta, îți aparții ție”, definește Victor traiul estonian. Visul estonian. Victor este acum profesor la Universitatea Tehnică din Tallinn și are o firmă de consultanță prin care încearcă, printre altele, să promoveze digitalizarea serviciilor publice și în alte țări, inclusiv Moldova, România, Ucraina. Crede că ăsta e viitorul inevitabil al tuturor serviciilor publice. “Și atunci întrebarea este foarte simplă: în momentul când România, de exemplu, va începe să le folosească, unde va fi Estonia?”

De Andreea Archip, Joi, 27 iunie 2019, 10:00
VIDEO/ Care e țara din Europa în care până și locul de veci ți-l cumperi online! Citeşte întreaga ştire: VIDEO/ Care e țara din Europa în care până și locul de veci ți-l cumperi online!

Posted in News | Comments Off on Care e țara din Europa în care până și locul de veci ți-l cumperi online!

Marea Baltică, Eminescu și UNIREA!

Sfidând distanțele, contextul geo politic, polticienii de pe ambele maluri ale Prutului, un grup mic (dar inimoși) de români au făcut ca în mica localitatea estoniană Koppelmaa, Saue vald, să răsune versurile poetului național Mihai Eminescu. Ineditul eveniment îi are ca protagoniști pe: Ștefan și Mari Efros, Vlad Florea, Cornel și Irina Farfara, Dumitru Butuc, Teodor și Ludmila Cojocaru, Svetlana Tsedenova, Gheorghe și Ana Ichim, Mircea Dinu, Mihail Enachi, fondatorii Asociaţia Moldo-Română ,,Casa Mare”, Estonia: Vasile Monul și Ion Braga. Patrioții unioniști au avut drept gazde pe Stella Enachii si Ruslan Lisnic. În casa lor visul unionist al Luceafărului a fost retrăit.

 

 

 

 

 

La eveniment s-a alăturat într-o intervenție online, de la Paris, comentatorul de știri, bloggerul și scriitorul român din Basarabia Vitalie Vovc.

https://drive.google.com/file/d/1rxt1ZiB9yyrMU6z4bQ24_zeAUHbSzXaG/view?fbclid=IwAR2pBjrnHq7PvaLon2D4dcBnwiybbk_43jEAF5qJQFNSLnnFTp2uGZqqw1Y

Unioniștii români au început seara sub semnul lui  Eminescu cu “Doina”, urmată de un maraton de recitare, la care toți cei prezenți au participat cu entuziasm.Versurile poetului nepereche au fost și cântate de cei doi chitariști: Vlad Florea și Dumitru Butuc. Pata de culoare a reprezentat-o estonianca Mari Efros, care a recitat în estonă.

În jurul unei mese îmbelșugate cu bucate tradiționale românești de unde nu au lipsit sarmalele și plăcintele moldovenești, cei prezenți s-au desfătat cu versurile inspirate ale Luceafărului, dar s-au și motivat întru UNIRE cu gândurile acestuia publicate în presa vremii. Concluzia finală a fost că Unirea se poate face de jos de la talpa țării și în sensul acesta au hotărât să se vadă mai des și împreună să realizeze proiecte culturale cu miez unionist. Continue reading

Posted in News | Comments Off on Marea Baltică, Eminescu și UNIREA!

How e-residency changed the working processes in our Embassy

Diplomacy, the art and practice of conducting negotiations between representatives of states is changing slowly but surely, including the ways of communication between the parts.

In 1274 BC, the pharaon of Egypt and the ruler of the Hittite Empire created the first known international treaty which survived in stone tablet fragments. Diplomatic correspondence written on clay tablets, known as Amarna letters, were used in Egypt, using Akkadian — the specific regional language of diplomacy. Later, diplomatic messages signed on paper were carried by envoys during their long trips to foreign countries, encrypted messages were send through submarine communications cables and now the use of secured internet-based exchange of diplomatic data is widespread. But in 2014, Estonia made a unique leap in diplomatic correspondence between Tallinn-based foreign missions and Estonian governmental bodies — the introduction of e-residency and the possibility for diplomats to use it.

I was Ambassador of Moldova to Estonia at that time and decided to apply this solution immediately, with the main goal of using the digital signature in communication with the Ministry of Foreign Affairs and other Estonian institutions. The reason was simple — our Embassy was very little one (just 2 diplomats and one administrator-driver) and we wanted to be as efficient as possible considering the limited human and financial resources.

Firstly, imagine the usual, regular paper-based exchange of an urgent diplomatic note between the Embassy and Estonian Ministry of Justice, supposing that I was in Tartu (200km from the Embassy) for a 2-day agricultural forum, with a Moldovan business delegation.

As you may know, all Embassy notes should be signed by ambassadors. So, my choice was limited: leave the forum and delegation, drive 200 km to Tallinn, print the note, sign it, put it in the envelope, send the driver to deliver the note physically to the Estonian MFA. Later, one employee of the MFA will receive it, register and re-send it to the Estonian Ministry of Justice. This is at least half a daytime lose for me and the driver, car, gasoline, paper use, also additional time and resource use for Estonian counterparts. Add here missed opportunities at the forum, useful discussions and contacts with potential partners.

With e-residency card, allowing me to sign the diplomatic notes digitally, the same procedure will take few minutes, without even leaving the conference room in Tartu or the office of a local company interested in cooperation with Moldovan producers. My securely encrypted, digitally signed note will arrive to the MFA responsible person immediately and will be re-sent to the final destination very quickly. And once you start to use it, you will remark the clear advantages immediately. I am very proud that our Embassy was the first one which started to use digital signatures and thankful to the e-residency team and Estonian MFA for helping us to learn how to swim in this new ocean, full of opportunities.

In 2013, after 3287 years from the agreement written in stone in Egypt, the prime ministers of Estonia and Finland, Andrus Ansip and Jyri Katainen, have concluded the world’s first known digitally signed intergovernmental agreement focusing on common development of e-services between the two neighbors, while remaining in their respective offices in Helsinki and Tallinn, by using ID cards.

I don’t know what archeologists in the future will say about this but of one thing I am certain — the future of digital diplomacy is born. Here and now.

Victor Guzun
International negotiations lecturer. Managing partner at www.guzun.ee

Posted in News | Comments Off on How e-residency changed the working processes in our Embassy

“Oțelul” românesc a strălucit la Tallinn.

 Puternici din toată lumea au venit în Estonia pentru a concura la “IronMan 2018”.

Estonia a găzduit competiția IronMan 2018, la startul căreia au fost aliniați in jur de 1400 de participanți, dintre care douăzeci de români de pe ambele maluri ale Prutului. Turul triatlon, demarat în data de 4 august a pus la încercare limitele fizice și psihice ale atleților, care au înotat 4 km, au pedalat alți 180 km, urmați de 42 km de alergare, fără pauză contra cronometru. Condițiile meteo ale Estoniei au mărit gradul de complexitate și stresul de competiție al sportivilor ce au fost nevoiți să înoate prin apa de 15 grade și să înfrunte vântul estonian în alergare sau pe bicicletă sub o ploaie torențială.

Cei trei sportivi din Republica Moldova (Ana Cazacu, Adrian Stamatin și Cristian Plugari) au avut o prestație demnă de lăudat.  Ana Cazacu, prima “femeie de oțel” din Moldova a obținut un onorabil loc doi la categoria de vârstă 18-24 cu un timp excelent 12,47 pe total cursă. Și băieții au fost bine reprezentanți prin Andrei Dudu. El a reuşit o dublă performanţă: record naţional pe distanţa Ironman şi calificarea la Ironman World Champhionship 2018, posibilă datorită locului 2 la categoria de vârstă 35-39 ani.

Stella Enachii

Posted in News | Tagged | Comments Off on “Oțelul” românesc a strălucit la Tallinn.

Cușma lui Guguță

Este tortul copilăriei mele și a multor altora dintre moldoveni. Cine nu-și amintește de sărbătorile de iarnă sau cele de Paști, când, pe lângă mulțimea de bucate gătite de mamele noastre, ajutate de noi când eram mai măricei, piesa principală era tortul Cușma lui Guguță!
Umplutura din vișină, crema din smântână și ciocolată rasă aveau darul de a te transporta imaginar sub marea cușmă a băiețelului Guguță din povestirile lui Spiridon Vangheli, unde a încăput un sat întreg pe timp de iarnă. Și chiar dacă de sus cernea cu fulgi de zăpadă, sub cușmă era primăvară, era cald și copiii se zbenguiau prin băltoace.

Tot acest timp, cât am pregătit tortul – de la coacerea turtelor pâna la rasul ciocolatei – crâmpeie de amintiri din copilărie îmi inundau mintea. Casa mare (sau Cascemare, cum îi spuneam noi) – o odaie spațioasă, lungă cât casa și rece, de obicei – găzduia cele mai deosebite mirosuri de sărbători: pâine coaptă, cozonac și învârtită de Paști sau Crăciun, carne afumată, răcituri, clătite cu vanilie, macrou afumat, șprote cu lămâi și măsline, șubă, vinegret (pe atunci nu i se spunea nici Olivie, nici Insalata Russa), etc. Iar Cușma lui Guguță aduna și îmbina cumva armonios (oricât ar părea de straniu) aceste mirosuri care se revărsau în gustu-i moale și dulce.

Poate era o abundență nesănătoasă de bucate, dacă să privim din perspectiva principiilor de alimentare de astăzi. Dar era o abundență atât de dorită și așteptată, care ne producea emoții frumoase, care, la rândul lor, ne crează azi cele mai dulci amintiri din copilăria noastră în satele din Moldova.

Anna Ichim 
atrocin@gmail.com 

Posted in News | Tagged | Comments Off on Cușma lui Guguță

O idee interesanta daca doresti sa lucrezi pentru cateva ore

De multe ori companiile au nevoie de mai multi lucratori pentru o perioada scurta de timp. Aceasta pagina de Facebook Go Work a Bit uneste oferta companiilor cu dorinta persoanelor de a lucra. Este o modalitate de a fi activ, de a castiga un ban in plus si de ce nu de a socializa. In acelasi timp, este creata si pagina web a proiectului unde marile companii precum hotele, restaurante, statii de alimentare, fabrici, retele de magazine, companii din domeniul IT subscriu – Go Work a Bit.

Bine ar fi si in Moldova sa fie asa ceva, simplu si inovativ!

Posted in News | Comments Off on O idee interesanta daca doresti sa lucrezi pentru cateva ore

Moldova-Eesti ärifoorum ja kontaktkohtumised

Eesti Kaubandus-Tööstuskoda koos Moldova saatkonnaga Eestis korraldab kolmapäeval, 20. mail 2015 Moldova-Eesti ärifoorumi, millele järgnevad individuaalsed kohtumised Eesti ja Moldova ettevõtete vahel.

Moldova äridelegatsiooni juhib hr. Valeriu Lazăr, Moldova Kaubandus-Tööstuskoja president. Hr Lazăr on varem olnud Moldova majandusminister ja ase-peaminister.

Delegatsioonis on ettevõtted peamiselt toidutööstuse ning tekstiili- ja kergetööstuse sektorist.

Üritus toimub Eesti Kaubandus-Tööstuskojas (Toom-Kooli 17, Tallinn).
Lisainfo:
Liisi Kirschenberg
Rahvusvaheliste suhete projektijuht
E-post: liisi@koda.ee
Tel: 604 0093

Source: Eesti Kaubandus-Tööstuskoda

Posted in News | Comments Off on Moldova-Eesti ärifoorum ja kontaktkohtumised

Diaspora din Estonia salută semnarea Acordului de Asociere cu UE

Posted in News | Comments Off on Diaspora din Estonia salută semnarea Acordului de Asociere cu UE

Ziua Europei, Kohila, Estonia

Emisiune realizata de postul de televiziune Moldova 1, reporter Ludmila Barbu. Istoria de succes a localitatii Kohila din Estonia in procesul de integrare in Uniunea Europeana.
Localitatea Razeni din Moldova este infratita cu localitatea Kohila din Estonia.

Posted in News | Comments Off on Ziua Europei, Kohila, Estonia

Moldova suursaadik Victor Guzun: me oleme teiega saatusekaaslased…

Selliste sõnadega pöördus Moldova Vabariigi suursaadik Eesti Vabariigis Victor Guzun Kadrina saunaklubi (KSK) liikmete poole oma külaskäigul Kadrinasse. See on ajalooline tõde, sest Eesti ja Moldova vabanesid NL haardest mõlemad 1991. aastal, ehkki vormiliselt erinev oli see vabanemine. Eestile oli see iseseisvuse taastamine, Moldova sai iseseisvaks riigiks.

Moldova suursaadik Eestis Victor Guzun (paremal)
ja Eesti moldaavlaste eestseisuse juhatuse liige Ion Braga
avasid veinide esitluse saunaklubis
Kodukant

Olles olnud liiduvabariigi staatuses, elasid mõlemad riigid üle suurriigi igakülgse surve ja vägivalla. Ka Moldovas olid küüditamised, ka seal lõhuti rahvuslikke monumente, ka seal toimus emakeele (rumeenia keele) tõrjumine avalikust elust. Nii toimus ka riiklik iseseisvumine pea ühel ajal. Kuhu oleme 23 aastaga jõudnud, eks seda me näe ja kuule vastastikuste külaskäikude ajal. Sedakorda saime läbi suursaadiku suu kuulda vaid väikese osa Moldova rahva tegudest, sest ajanappus kõigest rääkida ei võimaldanud.

Diplomaadi elukutse Tallinnast

Moldova Vabariigi suursaadik Eestis Victor Guzun (38) sai oma diplomaadihariduse Tallnna Diplomaatide koolist.

Ühtlasi oli see temale ka diplomaaditöö algus. Resideerudes Tallinnas juba kolmandat aastat, tähendab see seda, et veel üks aasta on jäänud olla Tallinnas ning siis ei tea, kuhu Moldova valitsus teda edasi saadab. „Eesti on selle ajaga mulle väga lähedaseks saanud, pole Eestis piirkonda, kus ma poleks ära käinud,” tunnistas Victor.

Samamoodi on lugu Victori abikaasaga, kes erihariduselt on küll raadioajakirjanik, kuid olude sunnil Eestis ta sel alal töötada ei saa. Nüüd on ta hõivatud intervjuude andmisega Eesti meediale, täna (31.03.-toim) on ta tegev Moldova ooperilauljate esinemisel Tallinna raekojas. Aega kulub tal ka Tallinnas resideeruvate diplomaatide kooris laulmisele. Ka Victor huvitub muusikast. Et Eestis elab ametlikult 502 moldaavlast, siis on ka nad loonud tugeva isetegevusliku ansambli, tutvustavad oma maad ja kultuuri, esinevad tihti Eesti lavadel.

„Kui kutsute, tuleme oma kunstiga ka Kadrinasse,” kinnitas suursaadikuga kaasas olnud Ion Braga, kes on kohalike moldaavlaste eestseisuse liige.

Veinid on toonud tuntust kogu riigile

„Igal endast lugupidaval moldaavlasel on veinikelder ja oma viinamarjad. Nendega tegelemine võtab tuntava aja moldaavlase elust. Veini tehakse nii palju, et jätkuks oma perele, sugulastele linna, sõpradele…” rääkis Victor, avades mõne kaasatoodud veinipudeli.

„Veinile ei lisata meil midagi, sedaviisi saame kõige puhtama joogi. Meie peres (isa-ema kodus – toim) tehakse aastas umbes 800 liitrit veini.

Ema veini ei tarvita, isa joob üksi 200 liitrit, saavad ka tuttavad, külalised ja teised.

300 liitrit kulub puskari tegemiseks. Meil nimetatakse seda jooki „suika”.” Omaette lugu on suured maa-alused veinikeldrid, kus vajaliku temperatuuriga hoitakse miljoneid pudeleid kvaliteetset tujutõstjat.

Veinide esitlus ja degusteerimine andis märku, et veinimaal osatakse seda kraami teha. Loomulikult küsiti ka, kuidas on lood praegu sealse brändiga „Belõi Aist”. Selgus, et tehakse edasi, kuigi esineb ka solkimisi selle toote nimetuse all.

Viimasel ajal on esinenud probleeme veinide turustamisel, seda just Venemaa suunal. Poliitilistel põhjustel on vene pool isegi embargot kasutanud, tuues ettekäändeks kord nende arvates kehva kvaliteedi, vahel pole pudelisildid meeldinud või nende väliskuju ei rahulda moskvalasi jm. Eks selleteemalisi jutte oleme ka Eesti kaupade kohta juba kuulnud.

Moldoval on kavas avada oma veinide esinduskauplus ka Tallinnas aadressil Pikk tn 2. KSK Moldova-teemaline klubiõhtu jätkus leilivõtmisega saunas, külalistega juteldes.

Kadrina KSK meestel seisab ees Moldova reis, mis algab 17. mail. Plaanis on kutsuda saunaõhtule meie sumovägilane Baruto ehk Kaido Höövelson. Meeste mõtted mõlguvad mitmes suunas.

Author: Enn Mälgand
Date: 21 April 2014
Source: http://eestielu.delfi.ee

 

 

Posted in News | Comments Off on Moldova suursaadik Victor Guzun: me oleme teiega saatusekaaslased…